miercuri, 19 septembrie 2018

Drogurile și consumul de droguri








Foto: Internet
           În contextul discuțiilor din ultimul timp pe rețelele  de socializare, la televiziune și în general în spațiul public,  am constatat că, în general, se știe foarte puțin despre traficul și consumul de droguri, majoritatea informațiilor deținute fiind, dacă nu greșite în totalitate, cel puțin incomplete. Internetul abundă în informații care vin și ele, prin cantitatea, calitatea și mai ales contradicțiile dintre ele, să completeze tabloul, astfel încât este destul de greu să poți obține o informație clară, într-un timp relativ scurt. Practic, după câteva articole citite la întâmplare, te găsești în situația de a avea informații care se contrazic una pe cealaltă. (ca să nu zic că ești în ceață). De exemplu, cannabisul este bun sau nu este bun la ceva? Este legal sau nu este legal? 
Această lucrare este rezultatul unei cercetări efectuate asupra materialelor din bibliografie, a internetului și, mai ales,  a observării discuțiilor de pe facebook, timp de o săptâmână, multe ore din zi, interesându-mă în  special argumentele  pro și contra consumului de substanțe. Am pornit de la ideea realizării unei sinteze cât mai relevante a informațiilor, în limbaj cât mai accesibil nespecialiștilor, care să vină în întâmpinarea acelor neclarități pe care le-am întâlnit în discuțiile urmărite.
Este de la sine înțeles că  este imposibil de acoperit toată gama de întrebări, dar sper ca, măcar unele dintre ele să își primească răspuns și prin această sinteză să aduc o mică  contribuție la ceea ce se numește atât de pompos „lupta antidrog”. Consider că nu cu drogurile trebuie să ne luptăm ci cu lipsa de informații, care trebuie să  fie clare și concise.

Pentru informații despre prevenire și tratament
Agenția Națională Antidrog, de luni până vineri între orele 8-16 la linia telefonică
TEL - VERDE 0 8008 700 700.
Tot aici puteți obține
- contacte ale centrelor de prevenire şi consiliere antidrog din subordinea ANA, unor instituţii destinate asistenţei medicale, psihologice şi sociale a consumatorilor de droguri (centre de tratament, centre postcură şi reabilitare psihosocială), date despre principalele tipuri de droguri.
           
    În timp ce scriam la această, lucrare a apărut o știre, pe net, o informație pe care nu am văzut să o combată nimeni. Am scris despre ea pe facebook, deoarece mi se pare important ca cineva să explice, mai ales că informația a fost rostogolită de pe perete pe perete, iar spiritele s-au aprins, iar unii s-au bucurat. 

    Îmi place să cred că nu este rea intenție din partea celor ce au scris articolele respective, deși un minim de documentare, totuși, este necesar. 
Așadar, unul sau mai multe site-uri ne informează alarmist cum că ÎCCJ a dezincriminat consumul de etnobotanice și aduce drept argument o Decizie a ÎCCJ, nr. 10/2018, privitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011: " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activități de import, export ori intermediere de produse.
De asemenea, procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și nu intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ"
      La o lectură preliminară a legii, ce să vezi, aflăm încă din titlu că această nu se adresează consumatorului, ea se numește Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive (M. Of. nr. 140 din 26 februarie 2014).  și dacă vom avea curiozitatea de a citi și primul articol, aflăm la ce se referă. Iaca: 
"Prezenta lege stabilește cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora, denumite în continuare produse, susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, și instituie măsuri de prevenire, control și combatere a consumului în vederea protejării sănătății populației de acțiunile negative ale acestora".
       În concluzie, că aș putea să mă lungesc și nu este cazul, pentru cei care doresc mai multe detalii pot să citească legea, pentru ceilalți, le spun așa: 
Nu a fost dezincriminat nimic. Prevenirea traficului și consumului sunt reglementate de legea 143/2000,  lege care are și niște anexe, foarte importante. Toate substanțele, inclusiv cele ce sunt susceptibile de efecte psihoactive se trec în acele tabele, iar consumatorul final răspunde penal, pentru deținere, în cazul în care, la un control, se găsește substanța asupra sa. (art. 4). Dacă persoana asupra căreia a fost găsită substanța NU este consumator se va încadra la art. 2 sau art. 3, în cazul în care vorbim de introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor de risc sau de mare risc.




marți, 13 februarie 2018

Despre justiția restaurativă





Sursă foto: reporteronline.net
  Puteți citi pe Academia.edu un fragment din lucrarea pe care am realizat-o în anul 2016, Rolul probațiunii în procedura specială a cauzelor cu minori

  Între timp, legea 252 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune și-a primit un regulament de aplicare, discuțiile din spațiul public referitoare la justiția restaurativă s-au înmulțit însă din păcate, cel puțin pentru anul 2016 raportul furnizat de Asociația Națională a Penitenciarelor nu este deloc roz.  Un singur exemplu, la 31.12 2016 se aflau sub custodie 407 minori cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, față de 2015 când se aflau 316 minori.

  Plecând de la întrebarea “De ce comit unii oameni infracţiuni, iar alţii nu?” putem ajunge la explicaţiile profesorului Gh.Florian: “Oamenii au o conduită morală doar când au ceva de apărat: prestigiu, funcţii, avere, stima celorlalţi, speranţa unei schimbări în bine[1]”. Dacă acesta este răspunsul, atunci este obligatoriu să ne aplecăm cu mai mare atenţie asupra sistemului de educaţie, care în mod necesar trebuie să pună mai mult accent pe probleme de etică şi morală, precum şi a adoptarii unei legislaţii care să vină în sprijinul minorilor care pot fi salvaţi, recuperaţi şi ajutaţi să-şi stabilească acel “ceva de apărat” de preferat înainte de a ajunge în supravegherea serviciilor de probaţiune.




[1] Gheorghe Florian, Psihologie penitenciară, Studii și cercetări,
Ed. a II.- a revizuită, Editura Oscar Print , Bucureşti 2001,  p.205.

vineri, 8 decembrie 2017

Decembrie

Gura Portiței
   Dragilor, nu știu ce am făcut să merităm o vreme așa frumoasă!
Deși suntem în decembrie, orașele sunt sclipitoare, prin magazine se aud colinde, afară sunt spre zece grade, e soare și frumos. Iar eu mă gândesc că nu v-am povestit aproape nimic din aventurile verii  mele, de care, provocată de vremea de afară mi se făcu dor. N-am avut prea mult timp anul acesta, nici fotografiile nu le-am descărcat, așa că astăzi, după ce mi-am făcut cafeaua m-am apucat să fac acest lucru. Și iată cum am ajuns la fotografiile făcute cu ocazia primei ieșiri la mare din acest an, când am dat o fugă la Jurilovca. Cu planuri mari, cu cardurile (foto) pregătite, dar cu foarte puțin timp.

   Jurilovca este o comună din județul Tulcea și este formată din satele Jurilovca, Sălcioara și Vișina. Satul de reședință, Jurilovca este așezat în partea central-estică a județului, în Podișul Babadagului, pe malul nordic al lacului Golovița.
   Jurilovca (satul) întemeiat de lipoveni în pragul veacului XIX.  la începuturile sale un mic cătun,  s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului XIX un centru important al pescuitului în zona Deltei Dunării, în prezent fiind cea mai mare comunitate de pescari din Deltă dar și un punct de atracție turistică. La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Argamum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Cu numele Orgame, este prima așezare antică din România menționată de un izvor scris al antichității. Puteți găsi informații aici 
   Dacă vă gândiți să vizitați zona, vă sfătuiesc să vă faceți rezervare din timp. Noi ne-am trezit târziu și am reușit să găsim cazare doar pentru o noapte, asta cu trei săptămâni înainte. Mai mult dacă sunteși persoane active, dacă sunteți pasionați de biciclete, caiace, vi-l reomand pe Ștefan, pe care îl găsiți aici. Noi nu am avut timpul necesar pentru toate minunile pe care le face el, însă am locuit în una din casele sale, tradițională lipovenească, are o vechime de peste o sută de ani, a fost reconstruită din materiale ecologice, poate găzdui, în condiții optime, 6 persoane iar camerele arată cam așa:


          Amănunte minunate




           Eu am vrut să dorm aici 


El este Ștefan. Pentru mine este un erou. Deși ne-am văzut foarte puțin, atât cât a fost, mi-am dat seama că are un suflet minunat. Vizitați-l!